Cosmonautul

Cosmonautul

Simt cum urc in atmosfera,
In fata mea deschisa-i zarea…
Stelele care danseaza,
Aer vajaind ca marea.

Asta simt mergand spre cosmos;
Toate trec pe langa mine.
Oamenii ii las in spate,
Mi-e dor de ei, mi-e dor de tine.

Goliciunea dintre stele
Este casa mea acum.
Nu-i nimic uman in ele,
Le admir si-mi vad de drum.

Misiunea mea e lunga,
Pan’ la tine mai e mult.
Numai muzica stelara
Mai pot inca s-o ascult.

Marinarul de-altadat’,
Cosmonautul de acum,
Locuri noi, singuratate…
Doar muzica tovaras de drum.

Libertate...

What's left of the wild

Studiul istoriei vietii cotidiene

Studiul istoriei vietii cotidiene


Secolul XX a vazut dezvoltarea unor numeroase noi domenii in disciplina istoriei, printre care si istoria mentalitatilor. Scoala de la Nantes face primele demersuri importante in aceasta directie si rezultatul este un domeniu care se bucura de o foarte mare popularitate, atat in randul specialistilor, cat si al publicului larg. Ca directii de cercetare se urmaresc: evolutia viziunii despre lume, evolutia emotiilor si sentimentelor si istoria vietii cotidiene.
Studiul istoriei vietii cotidiene se concentreaza asupra realitatii imediate si direct accesibile, avand in vedere existenta zilnica a paturilor sociale dintr-o anumita perioada de timp si dintr-un anumit spatiu, in care domina un anmit tip de existenta culturala si sociala. Sunt, astfel, investigate locuinta, alimentatia, vestimentatia si divertismentul. Viata cotidiana implica atat spatiul privat, cat si spatiul public, deci arheologia asezarilor joaca un rol foarte important in reconstituirea vietii unei anumite comunitati, la nivel macro-social, cat si al individului, la nivel micro-social. Detalii despre nivelul de existenta micro-social variaza in functie de stilul de viata abordat de-alungul timpului. Spre exemplu, studierea vietii cotidiene al unui membru dintr-o comunitate nomada este anevoioasa si se axeaza mai mult asupra analizei de marturii externe, date de alte populatii, mai mult sau mai putin obiective.
Pe masura ce inaintam in timp, revolutia industriala ofera mai bune conditii de studiu, nu doar prin prezenta abundenta a izvoarelor scrise, cat si a posibilitatilor de a studia alimentatia in raport cu paturile sociale si rolul in comunitate ale unor anumiti indivizi.
Viata, mai ales în ultimii 50-60 de ani, a însemnat din ce în ce mai mult un trai în comun, uniformizat la limita de jos; abordarea unui subiect ca acesta putea usor sa treaca drept o sfidare. Ca sa nu mai vorbim de faptul ca, pentru vremi mai departate, viata zilnica nu poate fi cercetata si reconstituita decât pentru anumite paturi sociale, nu altele decât tocmai cele mai ieri condamnate de revolutia proletara.
Discutii mai aprinse s-au purtat, cum era firesc, între medievisti, fiindca Evul de Mijloc era cel mai putin cunoscut sub raportul mentalitatilor si, în egala masura, cel mai sarac în surse. Acestea au rezultat in studiul mult mai aprofundat al acestei perioade, care implica intr-o masura mare parcurgerea unor surse foarte numeroase si foarte variate ca provenienta si importanta.

Aria de investigat în domeniul istoriei mentalitatilor este, practic, nemarginita; doar lipsa de imaginatie a autorului îi poate pune limite. Ca asa stau lucrurile o dovedesc cu prisosinta numeroasele lucrari cu subiecte dintre cele mai felurite si mai neasteptate; s-au scris, în Apus, istorii ale locuintei, ale vesmitelor, ale alimentatiei, ale bolilor, ale mortii, s-au scris istorii ale fricii, ale iubirii, ale femeii, ale bastardului, ale saraciei, ajungându-se pâna la istorii ale cuplului si la istoria de zi cu zi a unei asezari. Rezultatele unor asemenea investigatii, sintetizate si rânduite dupa principii cronologice si spatiale, au fost înglobate în deja clasica lucrare Istoria vietii private (5 volume), coordonata de Philippe Aries si Georges Duby.